Legea 132/2017 a asigurării RCA, pe înțelesul tuturor: ce prevede, articol cu articol

Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie a intrat în vigoare la 12 iulie 2017 și a abrogat Legea 136/1995 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2016, care reglementau până atunci RCA-ul (art. 45). Pentru un șofer, e cel mai important act normativ după Codul rutier: îi spune ce primește în schimbul primei RCA și ce drepturi are dacă e lovit. Mai jos am grupat articolele pe teme, în ordinea întrebărilor pe care le primim cel mai des.

Textul pe care îl rezumăm e forma consolidată a legii, cu modificările aduse prin Legea 202/2022. Detaliile de aplicare sunt în Norma ASF nr. 20/2017, despre care am scris separat, în articolul Norma ASF 20/2017.

1. Cine trebuie să aibă RCA (art. 3–4)

Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România, precum și tramvaie, sunt obligate să se asigure (art. 3). Singura excepție privește vehiculele folosite exclusiv pentru antrenamente, curse, întreceri sau raliuri organizate legal (art. 4).

Consecință practică: vehiculele care nu se înmatriculează și nu se înregistrează, cum sunt trotinetele electrice, nu au obligație RCA. Despre ce înseamnă asta după un accident, în articolul accident cu trotineta electrică.

2. Contractul RCA (art. 5–9)

• Ce conține (art. 6 alin. (1)): numărul și data, părțile, perioada de valabilitate, limitele de răspundere, prima, ratele și scadențele, intermediarul, clasa bonus-malus, numărul de înmatriculare și seria de șasiu, statele în care e valabil.
• Datele cerute (art. 6 alin. (2)): asigurătorii cer informațiile necesare evaluării riscului și verifică datele vehiculului și ale proprietarului.
• Libertatea de a alege service-ul (art. 6 alin. (8)–(9)): păgubitul se poate adresa oricărei unități reparatoare, fără constrângeri din partea asigurătorului.
• Suspendarea (art. 6 alin. (6)–(7)): contractul poate fi suspendat pe perioada imobilizării vehiculului, cu depunerea plăcuțelor.
• Încetarea (art. 7): la notificarea vânzării, cu documente; la radiere; la expirarea termenului.
• Restituirea primei (art. 8 alin. (2)): la vânzare sau radiere, proporțional cu perioada rămasă, dacă nu s-au plătit și nu se datorează despăgubiri. Detalii pe pagina despre returul de primă.
• Mai multe polițe (art. 8 alin. (3), art. 9): poți păstra un singur contract și rezilia celelalte, o dată pe an calendaristic.

3. Limitele de despăgubire (art. 6 alin. (4)–(5), art. 10, art. 14)

Legea stabilește limitele minime de răspundere, conform reglementărilor europene:

Limitele se revizuiesc din 5 în 5 ani, după evoluția indicelui european al prețurilor de consum, și sunt prevăzute în reglementările ASF (art. 6 alin. (5)). Limita aplicabilă poliței tale e trecută în contract. Despăgubirea se acordă la nivelul prejudiciului, până la limita cea mai mare dintre cea legală și cea din contract (art. 10 alin. (3) și art. 14 alin. (1)). La cerere, asigurătorul îți comunică valoarea maximă de despăgubire în 7 zile calendaristice (art. 14 alin. (1)).

4. Ce acoperă RCA-ul (art. 11)

Asigurătorul RCA despăgubește partea păgubită pentru prejudiciile dovedite, în bani, pentru (art. 11 alin. (2)):

• vătămări corporale sau deces, inclusiv prejudiciile fără caracter patrimonial (daunele morale);
• prejudicii materiale, inclusiv costurile de radiere și înmatriculare, taxele de timbru, cheltuielile de limitare a pagubei și pierderea de valoare a vehiculului după reparații;
• costurile readucerii vehiculului la starea dinaintea accidentului;
• lipsa de folosință, inclusiv înlocuirea temporară a vehiculului;
• cheltuielile de judecată sau de soluționare alternativă a litigiului, dacă soluția e favorabilă păgubitului;
• transportul vehiculului avariat care nu mai poate merge.

RCA-ul se aplică oriunde s-a produs accidentul (drum public, incintă, parcare), în mers sau staționare, inclusiv pentru: pagubele produse de instalațiile vehiculului sau de desprinderea remorcii; obiectele căzute din vehicul; deschiderea ușilor de către pasageri; conducerea sub influența alcoolului (art. 11 alin. (3)). Se aplică și când șoferul a condus fără acordul proprietarului, fără permis valabil sau cu mașina în stare tehnică necorespunzătoare (art. 11 alin. (4)). Membrii familiei asiguratului nu sunt excluși pentru propriile vătămări corporale (art. 11 alin. (5)).

5. Ce nu acoperă RCA-ul (art. 12)

Cele mai importante excluderi, pe care e bine să le știi:

• pagubele produse în caz de forță majoră, din culpa exclusivă a păgubitului sau a unui terț;
• pagubele șoferului vinovat: bunurile lui și propriile vătămări corporale (de aceea există CASCO și asigurarea de accidente);
• pagubele dintre vehicule ale aceleiași persoane, dintre bunuri comune ale soților sau bunuri folosite de proprietarul vehiculului vinovat;
• partea din prejudiciu care depășește limitele de răspundere;
• amenzile și cheltuielile penale ale vinovatului;
• bunurile transportate în baza unui contract cu cel care a produs accidentul;
• pagubele produse de vehicule folosite ca utilaje, la încărcare-descărcare sau prin transportul de produse periculoase care au agravat paguba;
• atacurile teroriste și războiul.

Ce acoperă CASCO în plus, în articolul ce acoperă CASCO.

6. Culpa comună (art. 13)

Dacă păgubitul a contribuit din culpă la accident sau la mărirea pagubei, cel chemat să răspundă plătește doar partea care îi este imputabilă. Dacă proporțiile nu se pot stabili, se împart în cote egale. Detalii în articolul culpa comună.

7. Obligațiile asiguratului după accident (art. 15–17)

• Anunță asigurătorul în 5 zile lucrătoare de la accident (art. 15 alin. (1)). Neîndeplinirea nu limitează dreptul păgubitului (alin. (5)).
• Dă păgubitului, la cerere, datele necesare pentru despăgubire: cine a condus, cine e asiguratul, asigurătorul și numărul poliței (art. 16).
• La accidentele cu două vehicule și numai pagube materiale, se poate folosi constatarea amiabilă (art. 17).

8. Prima RCA și informarea (art. 18–19)

Fiecare asigurător își stabilește prima pe criterii de risc proprii (art. 18 alin. (3)), poate lua în calcul daunele din ultimii 5 ani (alin. (5)) și clasa bonus-malus (alin. (6)). ASF publică semestrial un tarif de referință (alin. (2)). Asigurătorul trebuie să-ți explice modul de calcul al primei (alin. (7)), să te anunțe cu 30 de zile înainte de expirare (alin. (8)) și să-ți elibereze, în 15 zile de la cerere, un certificat de daune pe ultimii 5 ani (alin. (10)). Cine primește oferte de N ori peste tariful de referință de la cel puțin 3 asigurători se poate adresa BAAR (art. 19). Despre prețuri și date, în articolul calculator RCA fără date personale.

9. Despăgubirea: cerere, termene, penalități (art. 20–23)

• Cererea se depune la asigurătorul vinovatului, la al tău (decontare directă) sau la BAAR, inclusiv electronic (art. 20).
• În 30 de zile: ofertă justificată sau refuz motivat; fără refuz motivat în termen, asigurătorul e obligat la plată (art. 21 alin. (1)–(2)).
• Investigații: doar cu notificarea păgubitului în 5 zile lucrătoare de la deschiderea dosarului (art. 21 alin. (3)).
• Plata în 10 zile de la acceptarea ofertei sau de la hotărârea definitivă (art. 21 alin. (4)).
• Penalități de 0,2% pe zi pentru întârziere sau diminuare nejustificată (art. 21 alin. (5)). Despre ele, în articolul daunele moratorii.
• Vătămările corporale se despăgubesc amiabil, după un punctaj și un punct traumatic egal cu dublul salariului minim, sau în instanță (art. 22 alin. (4)–(6)).
• Suma necontestată se plătește înainte de rezolvarea disputei (art. 23 alin. (5)); despăgubirile nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului (art. 23 alin. (2)).

10. Reprezentantul de despăgubiri, regresul, decontarea directă (art. 24–26)

• Fiecare asigurător RCA are un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat din UE/SEE și în Elveția, pentru accidentele produse de vehiculele asigurate de el rezidenților altor state (art. 24). Despre accidentele în străinătate, în articolul accident în Germania.
• Regresul: asigurătorul RCA poate recupera de la vinovat doar în cazurile limitative de la art. 25.
• Decontarea directă (art. 26): accident în România, între vehicule înmatriculate în România, ambele cu RCA, doar pagube la vehicule, fără vătămări corporale. Asigurătorul trebuie să o ofere, dar cumpărarea ei e opțională. Pe larg, în ghidul despre decontarea directă.

11. BAAR (art. 32–36)

BAAR (Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România) are mai multe roluri: organism de plată pentru accidentele produse de vehicule neasigurate sau neidentificate (art. 33), centru de informare pentru păgubiți (art. 34) și organism de compensare pentru rezidenții români păgubiți în străinătate, dacă asigurătorul străin nu răspunde în 3 luni (art. 35). Pe larg, în ghidul despre BAAR.

12. Sancțiuni (art. 37)

Pentru șoferi, cea mai importantă e la art. 37 alin. (9): lipsa RCA se amendează cu 1.000–2.000 de lei, cu reținerea certificatului de înmatriculare până la prezentarea asigurării. Detalii în articolul amenda pentru RCA expirat. Pentru asigurători, legea prevede amenzi de 50.000–500.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor, inclusiv neplata la termen a despăgubirilor (art. 37 alin. (1)–(2)).

Unde citești legea

• Legea nr. 132/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din 12 iunie 2017, în vigoare de la 12 iulie 2017, cu modificările aduse prin Legea 202/2022. Textul consolidat e publicat pe site-ul ASF (asfromania.ro) și pe portalul legislativ.
• Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, care detaliază aplicarea legii.